Manastirea Agapia

     Manastirea Agapia (denumita si Manastirea Agapia Noua pentru diferentiere de Schitul Agapia Veche) este o manastire ortodoxa de maici din Romania, situata pe valea paraului Agapia, la o distanta de 9 km de orasul Targu Neamț. Ea se afla amplasata in mijlocul unei paduri aflate la o distanta de 3 km de satul Agapia (judetul Neamt). Este una dintre cele mai mari manastiri de maici din Romania, avand 300-400 maici si aflandu-se pe locul doi ca populatie dupa Manastirea Varatec.
Manastirea a fost construita intre anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce confera o deosebita valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1858-1861.
Ansamblul Manastirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Neamt din anul 2004, avand codul de clasificare NT-II-a-A-10627 si fiind alcatuit din urmatoarele 7 obiective:

     La acestea se adauga si Casa scriitorului Alexandru Vlahuta (o chilie in care locuia scriitorului cand venea in vizita la manastire), transformata in 1966 in muzeu memorial. Ea dateaza din 1885 si are codul NT-II-m-B-10628.

Manastirea Varatec

     La 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt. Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, intre anii 1781-1785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Balasa Herescu inainte de calugarie) va juca un rol important in asezarea si dezvoltarea obstii monahale de la Varatec, sacrificand intreaga avere, staretind de trei ori si stingandu-se aici in 1842, la venerabila varsta de 85 de ani.
Dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec in perioada 1781-1788, prima stareta randuita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si in 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales că intre timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia. In 1803, prin hotararea Mitropolitului Veniamin Costache, Varatecul se uneste cu Agapia, dar pentru scurta vreme. Ceva mai tarziu, in 1808, cand numarul monahiilor crescuse spectaculos, a inceput constructia actuala, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Manastirea Humor

Biserica Manastirii Humor isi are inceputurile in vremea domniei lui Alexandru cel Bun, cand, ascunsa intre codri, se ridica aici cea dintai asezare manastireasca, ctitoria marelui vornic Ioan (1415).
La inceputul secolului al XVI-lea, in 1527, manastirea a fost jefuita si distrusa de tatari. Biserica fusese inzestrata cu obiecte pretioase si manuscrise, dintre care cel mai de pret care se pastreaza si astazi este Tetraevangheliarul din 1473, carte daruita de Stefan cel Mare. Ruinele vechii manastiri se pot vedea si astazi, la cca. 300 m de actuala biserica.
In vremea lui Petru Rares, si Humorul este cuprins in campania de restaurari. Dar, aici, nu domnul savarseste opera de reconstructie, ci marele logofat Toader Bubuiog, dreapta si credincioasa sa sluga.

Manastirea Voronet

     Manastirea Voronet este situata in satul cu acelasi nume, la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Biserica a fost ridicata in anul 1488 in numai patru luni si jumatate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Legenda “originii” bisericii uneste pe vecie doua mari personalitati in destinul nostru national: ctitorul manastirii Stefan cel Mare si cuviosul parinte Daniil, primul staret al manastirii, unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei, sihastru si duhovnic vestit.O sfanta candela aprinsa vegheaza mormantul Sfantului Daniil Sihastru de unde obstea manastirii ia binecuvantarea pentru slujbele de: dimineata, dupa-amiaza, si de la miezul noptii.
Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.

Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti

     Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti este un muzeu memorial infiintat in casa in care s-a nascut si a copilarit povestitorul roman Ion Creanga (1837-1889) in satul Humulesti (astazi suburbie a orasului Targu Neamt) din judetul Neamt. Casa a fost construita din lemn in anul 1833 (dupa cum indica in LMI) si se afla situata pe strada Ion Creanga nr. 8.
Casa memoriala-muzeu Ion Creanga din Humulesti se afla pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Neamt din anul 2004.

     Istoric
Construita in 1833 de catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa in care s-a nascut si a copilarit Ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in anul 1951. Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezinta, dincolo de semnificatia sa istorico-literara si sentimentala, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei si ariei etno-culturale in care se incadreaza.
Sub acoperisul larg de dranita, peretii durati din barne groase peste care s-a asternut un strat de lutuiala, delimiteaza o singura incapere cu ferestre inguste si o tinda unde abia puteai sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita de ploile repezi printr-o prispa lata de cateva palme, iar in spatele casei un acoperamant de scanduri cu panta repede protejeaza mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu certa valoare etnografica.
Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simt si modestia proprie taranului moldovean, generand un puternic sentiment de piosenie, nu numai pentru ceea ce reprezinta ele fata de amintirea lui Ion Creanga, ci pentru ca ele sunt marturii autentice ale traditiei populare a locuitorilor din aceasta parte a tarii.
Casa memoriala poate fi vizitata de marti pana duminica intre orele 9-17 (octombrie – martie) si 10-18 (aprilie – septembrie).

Cheile Bicazului

      Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romania situata in partea centrala a Muntilor Hasmas, in nord-estul tarii in judetele Neamt si Harghita. Cheile au fost formate de raul Bicaz si fac legatura intre Transilvania si Moldova. Zona , cu o lungime de peste 6 km de la in amonte pana la localitatea Bicazul Ardelean in aval, este strabatuta de drumul transcarpatic DN12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz. fac parte din Parcul National – Hasmas.

Lacul Rosu

      Lacul Rosu este un lac de baraj natural format in 1837 si situat langa Cheile Bicazului la poalele lui Hasmasul Mare, in apropierea orasului Gheorgheni din judetul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din Romania. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcos. Numele sau provine de la Paraul Rosu care traverseaza straturi de culoare rosie cu oxizi si hidroxizi de fier.

Cetatea Neamtului

     Cetatea Neamt (cunoscuta impropriu sub titulatura Cetatea Neamtului) este o cetate medievala din Moldova, aflata la marginea de nord-vest a orasului Targu Neamt (in nord-estul Romaniei). Ea se afla localizata pe stanca Timus de pe Culmea Plesului (numita si Dealul Cetatii), la o altitudine de 480 m si la o inaltime de 80 m fata de nivelul apei Neamtului. De aici, strajuia valea Moldovei si a Siretului, ca si drumul care trecea peste munte in Transilvania.

Manastirea Putna

      Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice romanesti. A fost supranumita „Ierusalimul Neamului Romanesc” (M.Eminescu). Manastirea se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Moldovei.

Instantanee din excursie